Incepind cu 1 ianuarie, firmele isi pot stabili singure regimul de numerotare pentru facturi.
De la data aderarii, firmele nu mai sint obligate sa foloseasca facturile tip aprobate de Ministerul Finantelor, ci isi pot tipari propriile facturi.
Factura trebuie sa aiba numar de ordine, in baza uneia sau a mai multor serii. Numarul de la care se emite prima factura va fi stabilit anual, arata ANAF.
Persoanele care raspund de organizarea si de conducerea contabilitatii companiilor trebuie sa desemneze, prin decizie interna scrisa, persoanele care vor avea atributii in ceea ce priveste alocarea si gestionarea numerelor aferente facturilor emise.
De asemenea, firmele trebuie sa emita proceduri proprii de stabilire si/sau alocare a numerelor, in care vor mentiona, pentru fiecare exercitiu financiar, care este numarul de la care se emite prima factura. Semnarea si stampilarea facturilor nu sint obligatorii.
Printre elementele pe care factura trebuie sa le contina in mod obligatoriu figureaza numarul de ordine, data emiterii facturii, denumirea, adresa si codul de inregistrare al firmei care emite factura, precum si al cumparatorului, codul de inregistrare in scopuri de TVA, denumirea si cantitatea bunurilor livrate, baza de impozitare pentru fiecare cota, indicarea taxei colectate, precum si referiri la alte facturi emise anterior.
Toate elementele pe care trebuie sa le contina o factura pot fi gasite la articolul 155, alineatul 5 din Codul fiscal aparut in Monitorul Oficial pe 8 august 2006.
Facturile cu regim special emise anul trecut si aflate inca la firme pot fi utilizate pina la epuizarea lor.
Utilizarea formularelor de factura cu seriile si numerele alocate in 2006 se va realiza cu inlocuirea atributului fiscal „R“, din codul de inregistrare ca platitor de TVA, cu prefixul „RO“ al codului de inregistrare in scopuri de TVA, manual sau prin aplicarea unei stampile.
