In Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191/18.03.2011, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 248/2011 – text integral – privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, ale cărei principale prevederi le puteti lectura mai jos, intr-o sinteza utila.
Obiectul procedurii
Verificarea situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate de organele fiscale având ca obiect examinarea totalităţii drepturilor şi obligaţiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie şi a oricăror altor elemente relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale reale a persoanei fizice verificate. Perioada supusă verificării este perioada de prescripţie a dreptului organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale.
Metodele indirecte
Metodele indirecte utilizate pentru stabilirea bazei impozabile ajustate sunt următoarele:
– metoda sursei şi cheltuirii fondului – constă în compararea cheltuielilor efectuate de o persoană fizică cu veniturile declarate în perioada verificată; orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor poate reprezenta venit impozabil nedeclarat;
– metoda fluxurilor de trezorerie – constă în compararea disponibilităţilor băneşti din conturile bancare şi evidenţiate în documente sau folosite la plata cu numerar, cu toate veniturile din surse impozabile depuse în conturile bancare ori folosite la plata cu numerar a unor cheltuieli în perioada supusă controlului;
– metoda patrimoniului – constă în determinarea venitului impozabil pe baza creşterii valorii patrimoniului net al unei persoane fizice pe parcursul unei perioade impozabile, după ajustarea cu cheltuielile efectuate şi veniturile neimpozabile.
Rezultatele obţinute din aplicarea metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate se înscriu în raportul încheiat de organul fiscal la finalizarea verificărilor, împreună cu nominalizarea metodei/metodelor indirecte utilizate şi a tuturor elementelor avute în vedere la stabilirea bazei impozabile ajustate pentru impozitul pe venit.
Procedura de aplicare a metodelor indirecte
A. Etape preliminare verificării fiscale prealabile documentare:
1. analiza de risc – pentru stabilirea riscului probabil pentru un grup de persoane fizice sau pentru cazuri punctuale, la solicitarea unor instituţii ori autorităţi publice – care constă în activitatea efectuată de organele fiscale pentru a identifica riscurile de nedeclarare a veniturilor impozabile, de a le evalua, de a le gestiona, precum şi de a le comunica organelor fiscale competente pentru selectarea persoanelor fizice care vor fi supuse verificării fiscale prealabile documentare;
2. selectarea grupului de persoane care vor fi supuse verificării fiscale prealabile documentare care se face din lista persoanelor care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală.
B. Verificarea fiscală prealabilă documentară
Constă în compararea tuturor veniturilor declarate de persoana fizică supusă verificării sau de plătitorii de venit dintr-o perioadă impozabilă, pe de o parte, cu situaţia fiscală personală din aceeaşi perioadă impozabilă, pe de altă parte.
Verificarea se efectuează la sediul organului fiscal pe baza informaţiilor deţinute de către acesta şi se desfăşoară fără notificarea persoanei fizice.
Pe perioada desfăşurării activităţii de verificare, organele fiscale pot solicita terţilor, inclusiv plătitorilor de venit sau oricăror autorităţi sau instituţii publice, în condiţiile legii, informaţii ori documente pentru stabilirea situaţiei fiscale reale a persoanei fizice supuse verificării.
Prin verificarea fiscală prealabilă documentară se stabilesc:
– nivelurile veniturilor realizate de persoana fizică verificată comparativ cu veniturile din declaraţiile fiscale;
– continuarea verificării fiscale sau încetarea acesteia.
Rezultatele se consemnează într-un raport de verificare fiscală prealabilă documentară care conţine toate constatările reţinute de organul fiscal pe perioada desfăşurării verificării, precum şi propunerea de a continua verificarea sau de a înceta procedura de verificare.
C. Verificarea fiscală
În cazul în care rezultatul verificării fiscale prealabile documentare reprezintă o diferenţă semnificativă între veniturile realizate de persoana fizică, calculate în baza situaţiei fiscale personale, şi veniturile declarate de acesta sau de plătitorii de venit, organul fiscal comunică avizul de verificare persoanei fizice care a făcut obiectul verificării fiscale prealabile documentare. Avizul este însoţit de un extras din raportul de verificare fiscală prealabilă documentară ce conţine concluziile verificării, care au stat la baza luării deciziei de continuare a procedurii de verificare.
Verificarea fiscală se efectuează cu cooperarea persoanei fizice verificate.
Avizul de verificare cuprinde: temeiul juridic al verificării fiscale, data de începere a verificării fiscale, perioada ce urmează a fi supusă verificării, posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a verificării, solicitarea de informaţii şi înscrisuri relevante pentru verificare.
Avizul de verificare se comunică persoanei fizice în conformitate cu dispoziţiile art. 44 din Codul de Procedură Fiscală (CPF) şi este însoţit de Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării.
Amânarea datei de începere a verificării fiscale se poate face o singură dată, la solicitarea scrisă a persoanei fizice, pentru motive justificate. În solicitare persoana fizică prezintă motivele pentru care solicită amânarea şi, după caz, documentele justificative în susţinerea acestora. Cererea de amânare se soluţionează în termen de maxim 5 zile de la data înregistrării acesteia.
Acţiunea de verificare fiscală se desfăşoară, de regulă la sediul organului fiscal. La cererea persoanei fizice verificate, verificarea se poate desfăşura şi la:
– domiciliul său, dacă persoana fizică este în imposibilitate fizică de a se deplasa;
– domiciliul/sediul persoanei care îi acordă asistenţă de specialitate sau juridică, dacă domiciliul acestei persoane reprezintă şi sediul său profesional.
Durata efectuării verificării fiscale este stabilită de organul fiscal şi nu poate fi mai mare de 3 luni.
Rezultatul verificării se consemnează într-un raport scris, în care se vor prezenta constatările din punct de vedere faptic şi legal. La finalizarea verificării fiscale, organul fiscal prezintă persoanei fizice constatările şi consecinţele lor fiscale, acordându-i acesteia posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere potrivit art. 9 alin. (1) din CPF.
Decizia de impunere sau de încetare a procedurii de verificare fiscală se comunică persoanei fizice verificate, conform art. 44 din CPF.
D. Reverificarea
Verificarea se efectuează o singură dată pentru impozitul pe venit şi pentru fiecare perioadă impozabilă.
Prin excepţie, conducătorul organului fiscal competent poate decide reverificarea unei anumite perioade dacă, de la data încheierii verificării fiscale şi până la data împlinirii termenului de prescripţie, apar date suplimentare necunoscute organelor fiscale la data efectuării verificărilor sau erori de calcul care influenţează rezultatele acestora.
Alte precizări
În termen de 30 de zile de la data publicării procedurii se vor aproba, prin ordin al ministrului Finanţelor Publice, Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării şi prin ordin al preşedintelui ANAF se vor aproba modelul şi conţinutul formularelor utilizate în activitatea de verificare fiscală, precum şi ale raportului de verificare fiscală prealabilă documentară, raportului de verificare fiscală, deciziei de impunere şi deciziei de încetare a procedurii de verificare.
Dispoziţiile procedurii vor fi completate la propunerea ANAF, cu norme privind procedura de analiză de risc, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului.
