Taxarea inversa in problematica TVA – prevederi noi incepand cu septembrie 2011

Conditia obligatorie pentru aplicarea taxarii inverse este ca atât furnizorul, cât si beneficiarul sa fie înregistrati în scopuri de TVA.

Taxarea inversa este procedura aplicata de beneficiarul unei livrari de bunuri/prestari de servicii care, conform legii, devine persoana obligata la plata TVA pentru achizitia de bunuri/servicii efectuata, prin exceptie de la regula generala conform careia persoana obligata la plata TVA este furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor.

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza doua categorii de operatiuni în care se aplica taxarea inversa:

I. Prima categorie este cea a operatiunilor interne, mentionate expres la art. 160 „Masuri de simplificare” din Codul fiscal:

– livrarea de deseuri feroase si neferoase, deseuri de materiale reciclabile si materiale reciclabile uzate constând în hârtie, hârtie cartonata si carton, material textil, cauciuc si plastic, cioburi de sticla si sticla;
– livrarea materialelor prevazute la pct. 1, dupa prelucrarea acestora prin operatiuni de curatare, polizare, selectie, taiere, fragmentare, presare sau turnare în lingouri (art. 160 alin. (2) lit.a) din Codul fiscal modif. prin OG nr. 30/2011)
– livrarea de masa lemnoasa si materiale lemnoase, definite prin Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificarile si completarile ulterioare.
– livrarea de cereale si plante tehnice mentionate în OUG nr. 49/2011, care figureaza în nomenclatura combinata stabilita prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifara si statistics si Tariful vamal comun. Aceste prevederi, respectiv alin. (2) lit. c) ale art. 160 din Codul fiscal, se aplica pâna la data de 31 mai 2013 inclusiv.
– transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de sera, astfel cum sunt definite la art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui system de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera în cadrul Comunitatii si de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile în conformitate cu art. 12 din directive, precum si transferul altor unitati care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu aceeasi directive.

Pe facturile emise pentru aceste livrari, inclusiv pentru avansurile încasate, furnizorul nu înscrie taxa colectata aferenta, ci face o mentiune referitoare la faptul ca s-a aplicat taxarea inversa, cf. art. 160. Furnizorul va declara aceasta livrare supusa taxarii inverse în decontul de TVA la rândul 13. Beneficiarul calculeaza TVA si o înscrie în facturs si în jurnalul pentru cumparari, preluând-o atât ca taxa colectata, cât si ca taxa deductibila în decontul de taxa, la rândul 12 si 21. Beneficiarul va efectua înregistrarea contabila: 4426 = 4427 cu suma taxei aferente. Prin acest articol contabil, TVA este considerata dedusa, iar colectarea TVA la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei c_tre furnizor.

II. A doua categorie este cea a operatiunilor externe, în principal prestari de servicii care au locul în Romania conform art. 133 (2) si achizitii intracomunitare de bunuri, în cazul carora art. 150 si art. 151 prevad ca obligatia de plata a TVA revine beneficiarului, pentru a evita ca furnizorul bunurilor/prestatorul serviciilor din strainatate sa fie obligat sa se înregistreze în scopuri de TVA în România pentru operatiuni ocazionale.

Procedura taxarii inverse este similara celei de la pct. I: furnizorii emit facturi fara TVA, iar beneficiarii sunt obligati sa calculeze TVA si sa o evidentieze în contabilitate si în decontul de TVA atât ca taxa colectata, cât si ca taxa deductibila.

Baza legala:
– Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal modificata si completata prin O.G. nr. 30/2011
– HG nr. 44/2004, cu cu modificarile ai complet_rile ulterioare

Sursa info – http://www.bv.finantepublice.ro/