Va redam in continuare principalele puncte ale proiectului de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, extrase din Nota de fundamentare.
Daca aveti obiectii cu privire la proiect, le puteti adresa pe – [email protected].
1. Titlul II „Impozitul pe profit”
Modificările propuse vizează:
1.1. Majorarea procentului deducerii suplimentare la calculul profitului impozabil de la 20% la 50% care se aplică asupra cheltuielilor eligibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare în vederea relansării creşterii, a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă, precum şi în vederea sporirii competitivităţii României.
1.2. Stabilirea dreptului de recuperare a pierderilor fiscale de către persoanele juridice succesoare ale operaţiunilor de reorganizare, luând în considerare practicile europene, atât pentru operaţiunile derulate între persoane juridice române cât şi pentru cele în care sunt implicate persoane juridice române şi din alte state membre din Uniunea Europeană, inclusiv cu societăţi europene şi societăţi cooperative europene.
2. Titlul III „Impozitul pe venit”
Modificările vizează:
2.1. Precizarea în mod expres privind excluderea de la reţinerea la sursă a impozitului, reprezentând plăţi anticipate în contul impozitului anual, pentru veniturile realizate din activităţi independente desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil precum şi a contractului de agent, încheiate cu contribuabilii care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere şi sunt înregistraţi fiscal potrivit legislaţiei în materie.
2.2. Precizarea expresă privind nereţinerea la sursă a impozitului, reprezentând plată anticipată, în contul impozitului anual datorat pentru unele venituri din activităţi independente, de către plătitorii persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a
conduce evidenţă contabilă, dacă efectuează plăţi către:
a) asocierile fără personalitate juridică ori persoane juridice care aplică principiul transparenţei fiscale, potrivit legii;
b) persoanele fizice în cazul veniturilor acestora din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul afacerii.
3. Titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată”
3.1. Locul prestării serviciilor de închiriere de mijloace de transport pe termen lung, inclusiv serviciilor de leasing, către persoane neimpozabile, va fi începând cu 1 ianuarie 2013, locul unde beneficiarul este stabilit, îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită.
3.2. Ca urmare a transpunerii Directivei 2010/45/CE se vor produce următoarele schimbări:
– pentru livrările intracomunitare de bunuri, exigibilitatea va interveni doar la data emiterii unei facturi, emiterea de facturi pentru avansurile încasate nemaifiind obligatorie. Noile reguli vor conduce la uniformizarea informaţiilor cuprinse în declaraţiile recapitulative şi promptitudinea schimbului de informaţii prin intermediul respectivelor declaraţii;
– pentru tranzacţiile transfrontaliere se stabileşte un termen limită armonizat pentru emiterea facturii. Acest termen coincide cu termenul stabilit deja de România pentru emiterea facturii (până în cea de-a 15 zi următoare celei în care intervine faptul generator de taxă), nefiind necesară modificarea legislaţiei naţionale;
– se standardizează anumite informaţii care trebuie să apară pe facturi. Spre exemplu dacă beneficiarul este persoana obligată la plata taxei, pe facturi se înscrie menţiunea “taxare inversă”, dacă se aplică regimul special pentru agenţii de turism menţiunea “regimul marjei – angenţii de turism”, etc;
– se stabilesc reguli clare privind normele de facturare aplicabile în funcţie de locul operaţiunilor şi de locul de stabilire al furnizorilor/beneficiarilor;
– utilizarea altor tehnologii decât semnătura electronică şi EDI pentru garantarea autenticităţii şi integrităţii facturilor electronice impune aducerea unor clarificări referitoare la metodele de garantare a îndeplinirii acestor cerinţe.
3.3. Se introduce sistemul TVA la încasare care presupune colectarea taxei la momentul încasării contravalorii livrărilor/prestărilor efectuate. Contribuabilii eligibili pentru aplicarea acestei măsuri sunt cei cu o cifră de afaceri inferioară plafonului de 500.000 de euro. Pentru aceşti contribuabili regimul este obligatoriu. În plus regimul presupune şi amânarea dreptului de deducere până la plata facturilor primite atât de către contribuabilii eligibili, cât şi de către beneficiarii acestora. Sistemul nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii a căror contravaloare este încasată, parţial sau total, cu numerar şi/sau substitute de numerar de către persoana impozabilă eligibilă pentru aplicarea sistemului TVA la încasare. De asemenea, nu se aplică pentru o serie de operaţiuni, respectiv:
– în cazul livrărilor de bunuri/ prestărilor de servicii supuse taxării inverse conform art. 150 alin. (2) – (6), art. 1523 alin. (10) sau art. 160;
– în cazul livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii care sunt scutite de TVA;
– în cazul operaţiunilor supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 1521 – 1523.
3.4. Bunurile lipsă în gestiune nu se mai consideră livrări de bunuri assimilate livrărilor cu plată pentru care se colectează TVA, intrând, cu anumite excepţii, sub incidenţa prevederilor privind ajustarea deducerii. Deşi dispoziţiile privind livrările către sine, pentru care se colectează TVA, şi cele privind ajustările de TVA ar putea conduce, tehnic vorbind, la rezultate similare, scopul celor două dispoziţii este diferit, astfel cum arată Comisia Europeană în scrisoarea de punere în întârziere. Astfel, scopul livrărilor către sine este să asigure tratamentul egal în cazul unui operator economic care retrage bunuri din activele activităţii economice pentru a le utiliza în alte scopuri decât activitatea economică sau care le transferă cu titlu gratuit spre utilizare în scopuri legate sau nu de activitatea economică, în timp ce ajustarea dreptului de deducere este concepută pentru a asigura o mai mare precizie a deducerilor şi implicit caracterul neutru al TVA, rezultatul fiind acela că operaţiunile efectuate într-o etapă anterioară continuă să dea naştere dreptului de deducere numai în măsura în care sunt folosite pentru livrări supuse TVA.
3.5. Termenul de aplicare a măsurii privind amânarea plăţii TVA în vamă pentru importurile de bunuri efectuate de persoane care obţin certificate de amânare a plăţii se prelungeşte până la 31 decembrie 2016. Astfel, se asigură menţinerea nivelulului încasărilor la bugetul de stat din astfel de operaţiuni. Totodată, se asigură evitarea evaziunii fiscale în domeniul importurilor şi se menţine facilitatea fiscală de amânare a plăţii TVA în vamă pentru contribuabilii cu un risc scăzut de fraudă.
5. Titlul IX2 „Contribuţii sociale obligatorii”
Modificările şi completările în domeniul contribuţiilor sociale obligatorii aduse prin prezentul proiect cuprind următoarele:
5.1. Se aduc precizări cu privire la salariaţii care au obligaţia depunerii declaraţiei D 112 şi plăţii contribuţiilor sociale obligatorii, în situaţia în care se obţin venituri din salarii de la angajatori străini din state terţe care nu au încheiate cu România acorduri sau convenţii în domeniul securităţii sociale, sau de la angajatori nerezidenţi, din statele Uniunii Europene care potrivit instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, datorează în România contribuţiile sociale obligatorii.
5.2. Se clarifică faptul că persoanele prevazute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care sunt asigurate în alte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii (avocaţi şi sistemul clerical) datorează contribuţia de asigurări sociale doar la aceste sisteme proprii de asigurări sociale.
5.3. Se clarifică situaţiile în care plătitorii de venit reţin la sursă contribuţiile sociale obligatorii, reprezentând plăţi anticipate, pentru veniturile realizate din activităţi independente desfăşurate în baza contractelor civile, încheiate cu contribuabilii care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere şi nu au
obligaţie de înregistrare fiscală potrivit legislaţiei în materie.
5.4. Se corelează prevederile Codului fiscal cu cele de la art. 4 alin. (2) şi (3) ‚ art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că se modifică sintagma „casele judeţene de pensii, şi casele sectoriale de pensii” cu „casele teritoriale de pensii şi casele sectoriale de pensii” şi se clarifică situaţia asiguraţilor sistemelor neintegrate sistemului public de pensii.
5.5. Se corectează eroarea existentă la art. 296 (indice 9) prin eliminarea trimiterii la art. 296 (indice 3) lit. f) pct. 4 şi pct. 5, efectuâdu-se astfel trimiterea corectă la art. 296 (indice 3) lit. d).
