Avand in vedere articolul anterior, va supunem atentiei continutul proiectului de modificare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal , mai exact schimbarile preconizate (pe capitole CF). Speram sa va fie de folos.
Titlul III – Impozitul pe venit
1. Eliminarea din Codul fiscal, pentru contribuabilii care obțin venituri din activități independente, cedarea folosinței bunurilor și venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură a prevederilor referitoare la obligațiile privind organizarea și conducerea contabilității în partidă simplă și a celor referitoare la completarea Registrului – jurnal de încasări și plăți și a Registrului-inventar.
Reglementările privind evidență contabilă sunt cele prevăzute de legislația în materie.
2. Precizarea excepțiilor de la obligațiile privind organizarea și conducerea evidenței contabile în Codul fiscal, în cadrul categoriilor de venituri.
3. Instituirea obligației privind completarea Registrului de evidență fiscală. Modelul și conținutul acestui registru vor fi aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice.
4. Alte prevederi de natură tehnică.
Titlul VI – Taxa pe valoarea adăugată
1. Definirea serviciilor de radiodifuziune și televiziune, pentru a se asigura aplicarea uniformă a noilor reguli privind locul prestării acestor servicii către persoane neimpozabile, începând cu 1 ianuarie 2015;
2. Schimbarea monedei (din lei în euro) în care se vor întocmi declaraţiile speciale de TVA şi în care se va achita suma TVA datorată în statele membre de consum de către persoanele impozabile care vor aplica regimurile speciale pentru serviciile electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, prestate către persoane neimpozabile, începând cu data de 1 ianuarie 2015.
3. Instituirea de prevederi potrivit cărora, în contextul aplicării regimului special pentru serviciile electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, prestate către persoane neimpozabile, începând cu data de 1 ianuarie 2015, în cazul în care România este statul membru de înregistrare, din sumele transferate fiecărui stat membru de consum se va reține un procent, conform Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din 7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă și combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată (reformare);
4. Valoarea GAP-ului de TVA din România (8%) este alarmantă şi denotă o problemă sistemică care necesită luarea de măsuri atât de ordin legislativ, dar și îmbunătățirea măsurilor administrative și de control care să conducă la creșterea colectării acestui impozit. Scăderea cu fiecare punct procentual a GAP-ului de TVA ar genera o creştere cu 3,125% a bugetului general consolidat al statului, iar o relativă normalizare, până la primul nivel de susţinere (4%), ar însemna o creştere a bugetului general consolidat al statului cu 12,5%.
TVA colectată în România reprezintă circa 8,28% din PIB ( la nivelul anului 2013), cotă comparabilă cu GAP-ul de TVA din România. În termeni comuni, pentru fiecare 1 leu plătit drept TVA, circa 1 leu nu este achitat.
Experienţa instituţională a confirmat faptul că aportul TVA la bugetul general consolidat al statului a fost puternic afectat de fenomene de evaziune fiscală complexe, caracterizate prin implicarea unui număr semnificativ de persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA, în lanţuri tranzacţionale organizate în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Aceste persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA fie nu au prezentat risc fiscal la înregistrare, fie au fost înregistrate în scopuri de TVA prin atingerea sau depăşirea plafonului de scutire, fără posibilitatea de a fi evaluat riscul ca aceștia să nu aibă un comportament fiscal adecvat ulterior înregistrării. Numai în urma unor controale din partea organelor fiscale a acestor contribuabili ar fi fost descoperite eventualele fenomene de fraudă. În mod ideal trebuie să se identifice posibile societăţi fantomă cât se poate de repede, de exemplu la înregistrarea în scopuri de TVA, şi să se împiedice societăţile fantomă să intre în sistemul TVA. Prin urmare, trebuie să se evalueze riscul tuturor înregistrărilor noi de TVA şi, dacă se poate, să se refuze înregistrarea. Este important să se observe că verificarea la înregistrare nu numai că vizează să împiedice societăţile fantomă să intre în sistemul TVA, dar poate oferi informaţii valoroase care să permită administraţiei fiscale să identifice şi să oprească frauda din timp. Cea mai bună soluţie este să se oprească fraudatorii înainte să înceapă frauda, de la înregistrare, dar nu se poate face mereu. Uneori, societăţile care prezintă risc scapă la controlul la înregistrare. De asemenea, fraudatorii pot cumpăra o societate existentă şi înregistrată în scopuri de TVA, sau pot deţine deja societăţi înregistrate în scopuri de TVA.
Prin urmare, pe lângă controlul la înregistrare, este esenţial să avem o strategie de identificare timpurie, pentru a identifica fraudele societăţilor fantomă cât se poate de repede.
În acest context, întrucât în prezent numai contribuabilii nou înființați și cei care se înregistrează prin opțiune ca plătitori de TVA, ulterior înregistrării fiscale, sunt supuși verificării criteriilor de înregistrare care sunt stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice, se impune ca prin lege să se stabilească și o altă categorie de contribuabili care vor fi supuși acestei obligații, respectiv toate persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA de către organele fiscale şi care solicită reînregistrarea în scopuri de TVA.
Totodată, se impune crearea unui mecanism de evaluare periodică a unor categorii de persoane impozabile deja înregistrate în scopuri de TVA care pot prezenta risc crescut:
– în cazul persoanelor impozabile care sunt înregistrate în scopuri de TVA prin depășire de plafon;
– de fiecare dată când persoana impozabilă are înscris în registrul comerţului menţiuni privind modificarea sediului social;
– de fiecare dată când persoana impozabilă are înscris în registrul comerţului menţiuni privind schimbarea asociaţilor şi/sau administratorilor.
Aceste măsuri sunt menite să elimine avantajul concurenţial neloial al unui agent economic care se sustrage de la achitarea TVA față de un contribuabil onest și totodată să conducă la îmbunătățirea colectării TVA.
5. Au fost introduse prevederi general aplicabile cu privire la declarațiile pe propria răspundere pe care trebuie să le depună comercianții de energie electrică în vederea aplicării taxării inrverse.
NU UITATI SA DATI UN LIKE SI PAGINII NOASTRE DE FACEBOOK – CLICK AICI – SAU SA VA ABONATI LA NEWSLETTER – VEZI PARTEA DREAPTA LA SECTIUNEA „Aboneaza-te la insemnari”. NOU – ACUM AVEM SI UN GRUP PE FACEBOOK – CLICK AICI, DAR SI O PAGINA DE GOOGLE PLUS – CLICK AICI.
Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale”
Pentru prevenirea fluctuației veniturilor din accize la bugetul de stat în funcție de variațiile de curs valutar lei/euro stabilite de Banca Central Europeană la data de 1 octombrie a fiecărui an, funcție de care se stabilește nivelul în lei a accizelor pentru anul următor, precum și pentru păstrarea valorii reale a a acestor venituri și a predictibilității atât pentru bugetul de stat cât și pentru mediul de afaceri, este necesară stabilirea nivelului accizelor în lei și actualizarea cu creșterea prețurilor de consum.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2015 nivelul accizelor va fi exprimat în lei pe unitatea de măsură utilizând nivelul în lei practicat în anul 2014. Începând cu anul 2016, nivelul astfel obținut se actualizează anual cu creşterea preţurilor de consum, din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică până la data de 15 octombrie.
În cazul țigaretelor, prin stabilirea în lei a nivelului accizei minime s-a constatat că nivelul de 90 de euro/1000 tigarete, nivel minim impus prin Directiva 2011/64/UE a Consiliului din 21 iunie 2011 privind structura și ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, și care era negociat a fi atins la 1 ianuarie 2018, va fi atins la 1 aprilie 2015. În consecință calendarul de creștere graduală a accizei minime pentru țigarete cuprins în anexa 6 a Codului fiscal nu se mai justifică, această anexă fiind abrogată. Stabilirea în lei a cuantumului accizelor datorate bugetului de stat implică şi stabilirea anuală în lei a accizei specifice pentru ţigarete. Având în vedere că determinarea anuală a acestei componente a accizei pentru ţigarete este un procedeu pur tehnic, care presupune numai efectuarea unor calcule şi care nu necesită avizul altor instituţii, în vederea fluidizării procesului legislativ și pentru operativitate, se propune ca acciza specifică să fie aprobată prin Ordin al ministrului finanţelor publice.
Totodată, pentru unitate de tratament, nivelul impozitului datorat pentru ţiţei precum și accizele datorate pentru alte produse decât cele pentru care se datorează accize armonizate cu directivele europene, va fi exprimat tot în lei pe unitatea de măsură, cu actualizare la indicele prețurilor de consum din ultimele 12 luni.
În acelaşi sens, se impune stabilirea în lei a nivelului diferenţiat al accizelor care se restituie operatorilor economici pentru motorina utilizată drept carburant în transportul rutier de mărfuri şi de persoane.
Totodată, s-a introdus o formulă de calcul, ca măsură tranzitorie pentru anul 2015, prin care se reglementează modul în care se stabilește cuantumul garanțiilor minime și maxime, stabilite în euro și prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Titlul IX2 – Contribuții sociale obligatorii
Venituri din activități independente
Sunt efectuate corelații cu prevederile Titlului III, referitoare la eliminarea sintagmei „pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă” și înlocuirea acesteia cu sintagma „pe baza datelor din contabilitate”, ca urmare a propunerilor de modificare a Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a proiectului de Ordin pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă.
B. Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății
Titlul XI „Finanţarea unor cheltuieli de sănătate”
S-au corelat prevederile referitoare la contribuţiile pentru finanţarea cheltuielilor pentru sănătate cu cele referitoare la nivelul accizelor, în sensul exprimării acestora în lei.
Totodată, în vederea aplicării unui tratament unitar tuturor plătitorilor de accize, se introduce obligaţia de plată a contribuţiilor pentru finanţarea cheltuielilor pentru sănătate şi în sarcina operatorilor economici care efectuează achiziţii intracomunitare de băuturi alcoolice şi produse din tutun.
Deoarece contribuţiile pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate reprezintă o parte din contravaloarea accizelor datorate la bugetul de stat, se impune corelarea termenului de plată a acestora cu termenul de plată a accizelor prevăzut în Codul fiscal.
De asemenea s-a implementat un mecanism de actualizare anuală a contribuțiilor similar celui utilizat pentru determinarea nivelului accizelor armonizate.
C. Prorogarea unor termene
Termenul prevăzut la art. 7 din Ordonanța Guvernului nr.7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale, cu modificările și completările ulterioare, termenul prevăzut la art.6 din Ordonanţa Guvernului nr.6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată prin Legea nr.261/2013, precum și termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr.5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, se prorogă până la data de 31 decembrie 2015, inclusiv.
