Poziția SIDICATELOR cu privire la salariul minim brut pe țară – premise existente în prezent în economia românească

Potrivit comunicatului de azi al BNS – sursa – o decizie care să vizeze salariul minim trebuie să țină cont de o serie de premise existente în prezent în economia românească.

1. Există o serie de angajamente asumate de România în ceea ce privește salariul minim – DETALII ULTIM PROIECT MIN. MUNCII AICI:

România a ratificat atât Convenția nr. 131/1970 privind fixarea salariilor minime, în special în ce priveşte ţările în curs de dezvoltare, cât și Carta Socială Europeană revizuită:

IMPORTANT – CLICK PE CLOPOȚELUL ROSU DIN COLTUL ECRANULUI (STÂNGA JOS), SAU TE ROG SA DAI ACCEPT IN FEREASTRA CE APARE LA INTRAREA PE SITE – SI ABONEAZĂ-TE LA NOTIFICĂRI. DE CÂTE ORI PUBLICAM CEVA, AJUNGE MAI REPEDE LA TINE DECÂT LA CEI CARE NU SUNT ABONAȚI. PENTRU ABONARE LA NEWSLETTER – CLICK AICI

Art 3 din Convenția OIM 131/1970 prevede:

”Elementele care se iau în considerare pentru a determina nivelul salariilor minime vor cuprinde, pe măsura posibilităților, și ținându-se seama de practica și condițiile naționale, următoarele:

a) nevoile lucrătorilor și ale familiilor lor față de nivelul general al salariilor în țară, costul vieții, prestațiile de securitate socială și nivelurile de trai ale altor grupuri sociale;
b) factorii de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice, productivitatea și interesul care există pentru a realiza și a menține un înalt nivel de folosire a forței de muncă.”

Articolul 4 din Carta Sociala Europeana revizuita, ratificata de Romania, prevede:

”În vederea asigurării exercitării efective a dreptului la o salarizare echitabilă, părțile se angajează:

1. să recunoască dreptul lucrătorilor la o salarizare suficientă, care să le asigure acestora, precum și familiilor lor un nivel de trai decent;”

Ultimul raport elaborat de Comitetul pentru Drepturi Sociale în 2018, în monitorizarea art 4 din Carta Socială Europeană, în ceea ce privește situația din România concluziona: ”Comitetul decide că situația în România nu este conformă cu art 4§1 din Cartă în ceea ce privește nivelul salariului minim care nu este suficient pentru a asigura un nivel de trai decent.”

NOU – Depunerea declarațiilor fiscale – mic ghid oficial ANAF – click aici

2. În cadrul Semestrului European s-a cerut în mod constant în ultimii ani introducerea unui mecanism pentru stabilirea salariului minim pe țară, astfel încât partenerii sociali să poată exprima puncte de vedere cu privire la impactul acestei măsuri.

3. Deși a cunoscut o reducere în ultimii ani, rata sărăciei în muncă pentru cei cu contracte de muncă cu program complet este încă foarte ridicată, 11,2% din salariați cu contract de muncă cu timp complet se află în sărăcie, de 1,52 ori mai mare decât media europeană. România are cel mai ridicat nivel al sărăciei în muncă din Uniunea Europeană și chiar dacă s-a redus în ultimii ani păstrează relativ același ecart față de media Uniunii Europene.

4. Până la 01.01.2022 salariul minim trebuie sa ajungă cel puțin 2500 lei, începând din ianuarie 2023 salariile în sectorul bugetar sunt stabilite prin raportare directă la salariul minim (coeficienții din lege*salariul minim pe economie).

Ordin INS nr. 1827/2019 – praguri valorice Intrastat pentru anul 2020 – click aici

Legea 153/2017 prevede:

Art 12 (2) Începând cu anul 2023, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție și indemnizațiile de încadrare se stabilesc prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexele nr. I-VIII cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.

Salariile din anexele legii 153 se referă la anul 2022, începând din 2023 sunt prevăzuți coeficienți pentru stabilirea salariilor. Orice încadrare a personalului nou începând din anul 2023, în condițiile menținerii salariului minim sub 2500 ar însemna apariția unor noi cazuri de inechități și inegalități în sectorul public.

În acest moment sunt legați direct de salariul minim tot ce intră în anexa IX funcții de demnitate publică:

– Președintele României,
– Toți membrii Parlamentului,
– Guvernul: Prim Ministru, Miniștri, viceprim-miniștri, secretar de stat, subsecretar de stat,
– Academia Română: Președinte, Vicepreședinte și Secretar General,
– Consiliul Legislativ – Președinte și Președinte de secție,
– Avocatul Poporului: Avocatul și Adjunctul Avocatului,
– Curtea de Conturi: Președinte, Vicepreședinte, Președintele Autorității de Audit, Vicepreședinții autorității de audit, consilieri de conturi,
– Secretariatul General al Guvernului – Secretarul General, secretarul general adjunct, consilieri de stat, șeful cancelariei primului ministru,
– Administrația prezidențială – consilieri prezidențiali și consilieri de stat,
– Consiliul Concurenței – Președinte, Vicepreședinte, consilieri de concurență,
– Consiliul Național al Audiovizualului – Președinte, Membri,
– Consiliul Național pentru Studierea arhivelor Securității – Președinte, Vicepreședinte, Secretar al Consiliului, Membri,
– Autoritatea Electorală Permanentă – Președinte, Vicepreședinte,
– ANI – Președinte si Vicepreședinte,
– Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării banilor – Președinte și Vicepreședinte,
– Oficiul Registrului Național de Informații secrete de stat – director general,
– Instituția Prefectului – Prefect și Subprefect,
– Primari și Viceprimari,
– Conducătorul unității pentru toate instituțiile aflate în subordinea Guvernului,
– Toți consilierii locali și județeni care au indemnizația legată de cea a primarului.

IMPORTANT – CLICK PE CLOPOȚELUL ROSU DIN COLTUL ECRANULUI (STÂNGA JOS), SAU TE ROG SA DAI ACCEPT IN FEREASTRA CE APARE LA INTRAREA PE SITE – SI ABONEAZĂ-TE LA NOTIFICĂRI. DE CÂTE ORI PUBLICAM CEVA, AJUNGE MAI REPEDE LA TINE DECÂT LA CEI CARE NU SUNT ABONAȚI. PENTRU ABONARE LA NEWSLETTER – CLICK AICI

5. În acest moment aprox 1,3 milioane de salariați cu CIM cu timp complet au salariul de încadrare egal cu salariul minim.

6. Resursele de muncă au cunoscut o reducere permanentă, doar în 2018 resursele de muncă s-au redus cu aprox 194 mii pers.

Între 2009 și 2018 mai mult de un sfert din populația României și-a exprimat intenția de a se stabili în afara țării dacă ar avea această oportunitate. Este cel mai mare % înregistrat vreodată într-o țară europeană, intenția fiind mai mare în special în cazul tinerilor. Această decizie are legătură cu oportunitățile reduse de ocupare din România, în special pentru tinerii cu studii superioare. Calitatea ocupării din România este una dintre principalele cauze ale deciziei de emigrare, 2/3 din emigranții din România au menționat calitatea ocupării ca fiind principalul motiv de emigrare. Iar fenomenul nu este unul care s-a stopat, în 2016 6% din intrările totale de emigranți din țările OECD proveneau din România (OECD, 2019).

7. Productivitatea orară a muncii s-a dublat în perioada 2008 – 2018 (productivitatea orara a crescut de 1,96 ori), în aceeași perioadă costul orar al muncii a avut o evoluție aproape similară (costul orar cu forța de muncă a crescut în 10 ani de 2,01 ori).

8. Comisia Națională de Prognoză estimează pentru anul 2020 un câștig salarial mediu brut de 5429 lei, respectiv un salariu mediu net de 3.324 lei. În prezent raportul între salariul minim brut și salariul mediu brut este de 40,3% iar raportul între salariul minim net și salariul mediu net este de 41,75 %.

IMPORTANT – CLICK PE CLOPOȚELUL ROSU DIN COLTUL ECRANULUI (STÂNGA JOS), SAU TE ROG SA DAI ACCEPT IN FEREASTRA CE APARE LA INTRAREA PE SITE – SI ABONEAZĂ-TE LA NOTIFICĂRI. DE CÂTE ORI PUBLICAM CEVA, AJUNGE MAI REPEDE LA TINE DECÂT LA CEI CARE NU SUNT ABONAȚI. PENTRU ABONARE LA NEWSLETTER – CLICK AICI

9. Pentru a păstra cel puțin raportul între salariul minim net și salariul mediu net existent în 2019 – salariul minim net ar trebui să fie în 2020 cel puțin 1.388 lei, respectiv 2.307 lei în valoare brută. Pentru anul 2021 salariul minim net ar trebui să fie 1490, respectiv 2.488 lei brut.

Însă, pentru a respecta angajamentele internaționale asumate raportul ar trebui să crească, astfel încât să se apropie de 50%.

10. Sarcina fiscală pentru salariul minim este mult prea ridicată, diferența sarcinii fiscale pentru salariul minim și salariul mediu este nesemnificativă (39,28% față de 38,8%).

Având în vedere cele de mai sus BNS solicită:

– Stabilirea unui calendar de creștere a salariului minim, astfel încât să respectăm angajamentele asumate prin ratificarea convenției OIM și a Cartei Sociale Europene revizuite,
– Revizuirea politicii fiscale pentru salariul minim, astfel încât efortul angajatorilor să fie sprijinit de o politică fiscală adecvată.
– Pregătirea unui mecanism pentru implicarea partenerilor sociali în stabilirea salariului minim.
– Clarificarea evoluției în Parlament a OUG 79/2017, act normativ blocat în acest moment în Camera Deputaților. Prin așa-zisul transferul sarcinii fiscale integral în sarcina lucrătorului acest act normativ a bulversat complet atât politicile salariale dar în special sistemul de securitate socială.
– Revizuirea legăturilor directe între salariul minim și alte elemente din politica salarială și politica socială.
– Revizuirea legislației dialogului social pentru a stimula negocierile colective, ca mecanism de reglare a comprimării grilelor salariale, ca efect al salariului minim.