Importul de aur de investitii si regimul de scutire de la plata TVA

Potrivit prevederilor art. 1523 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, următoarele operaţiuni sunt scutite de taxă pe valoarea adaugata:
a) livrările, achiziţiile intracomunitare şi importul de aur de investiţii, inclusiv investiţiile în hârtii de valoare, pentru aurul nominalizat sau nenominalizat ori negociat în conturi de aur şi cuprinzând mai ales împrumuturile şi schimburile cu aur care conferă un drept de proprietate sau de creanţă asupra aurului de investiţii, precum şi operaţiunile referitoare la aurul de investiţii care constau în contracte la termen futures şi forward, care dau naştere unui transfer al dreptului de proprietate sau de creanţă asupra aurului de investiţii;
b) serviciile de intermediere în livrarea de aur de investiţii, prestate de agenţi care acţionează în numele şi pe seama unui mandant.

La alin. (1) al aceluiasi articol se defineste aurul de investitii, ca reprezentand:
a) aurul, sub formă de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe pieţele de metale preţioase, având puritatea minimă de 995 la mie, reprezentate sau nu prin hârtii de valoare, cu excepţia lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1 g;
b) monedele de aur care îndeplinesc următoarele condiţii:
1. au titlul mai mare sau egal cu 900 la mie;
2. sunt reconfecţionate după anul 1800;
3. sunt sau au constituit moneda legală de schimb în statul de origine; şi
4. sunt vândute în mod normal la un preţ care nu depăşeşte valoarea de piaţă liberă a aurului conţinut de monede cu mai mult de 80%;

Prin urmare, in cazul in care autoritatile vamale constata ca aurul importat de societate reprezinta aur de investitii in sensul art. 1523 din Codul fiscal, scutirea de TVA trebuie aplicata ca atare si nu sunt necesare norme sau proceduri de aplicare.
Totodata, referitor la diferentele dintre definitiile date aurului de investitii in Ordonanta Guvernului nr. 24/2003 pentru perfecţionarea cadrului legislativ privind regimul metalelor preţioase în România si in Codul fiscal, precizam ca acesta situatie nu este singulara, existand multe alte cazuri in care notiuni definite in alte acte normative sunt utilizate si in Codul fiscal, dar atribuindu-li-se definitii diferite strict in sensul aplicarii taxei pe valoarea adaugata.
Aceste diferente se datoreaza in parte obligatiei Romaniei de a respecta acquis-ul comunitar care prevede scutiri de TVA pentru anumite bunuri si pe care a trebuit sa le implementam identic in legislatia nationala. Bineinteles ca, in anumite cazuri, definitiile prevazute de legislatia comunitara in domeniul TVA nu au coincis cu intelesul acelorasi notiuni din legislatia nationala specifica. Astfel, s-a impus definirea anumitor termeni in Titlul VI al Codului fiscal (ex.: mijloace de transport noi) strict in vederea aplicarii regimului taxei pe valoarea adaugata, desi poate notiunile respective aveau unul sau mai multe sensuri in scopul aplicarii unor prevederi din alte domenii nationale.
Prin urmare, Autoritatea Nationala a Vamilor trebuie sa aplice scutirea de TVA pentru importul de aur de investitii astfel cum este definit la art. 1523 din Codul fiscal, la fel cum o aplica si organele vamale ale altor state membre, ale caror legislatii fiscale privind TVA sunt armonizate cu acquis-ul comunitar.

Sursa – raspuns ANAF la intrebarea – „In baza carui cod vamal se poate efectua un import de aur de investitii in regim de scutire de la plata TVA?”