ULTIMA ORĂ – mai multe scenarii de creștere a salariului minim brut pe țară pentru anul următor (2020)

Potrivit declaratiilor de azi – rezultatul analizei realizate la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în cadrul grupului de lucru format la solicitarea domnului prim-ministru Ludovic Orban a evidențiat o fundamentare a unui mecanism de majorare a salariului minim brut pe țară în acord cu angajamentul luat de guvern în cadrul programului de guvernare, respectiv, o majorare a salariului minim brut pe țară în baza unui mecanism care să ia în considerare o serie de indicatori economici obiectivi, astfel încât puterea de cumpărare a angajaților români să crească fără a afecta competitivitatea economiei românești și fără a afecta echilibrele macroeconomice.

Prima concluzie a acestei analize este că salariul minim brut pe țară pentru anul 2020 crește. Şi sunt mai multe scenarii de creștere a salariului minim brut pe țară pentru anul următor. La baza fundamentării acestui mecanism au stat o serie de indicatori – pentru care reprezentantii Guverului au facut azi, o trecere în revistă foarte pe scurt a acestor elemente.

O primă analiză a fost legată de ponderea salariului minim brut în câștigul salarial mediu brut pe țară și, din acest punct de vedere, la nivelul anului 2019, ponderea câștigului salarial minim este de 41,4% ca pondere în câștigul salarial mediu brut pe țară, acest nivel reflectând o dinamică a acestui indicator care în ultimii ani a crescut până la 44,5% în 2017 și în ultimii doi ani a avut o ușoară tendință de descreștere până la acest nivel de 41,4%, ponderea salariului minim în câștigul salarial mediu brut pe țară.

IMPORTANT – CLICK PE CLOPOȚELUL ROSU DIN COLTUL ECRANULUI (STÂNGA JOS), SAU TE ROG SA DAI ACCEPT IN FEREASTRA CE APARE LA INTRAREA PE SITE – SI ABONEAZĂ-TE LA NOTIFICĂRI. DE CÂTE ORI PUBLICAM CEVA, AJUNGE MAI REPEDE LA TINE DECÂT LA CEI CARE NU SUNT ABONAȚI. PENTRU ABONARE LA NEWSLETTER – CLICK AICI

În acest caz trebuie evidențiată diferența dintre sectorul bugetar și sectorul economic privat, sectorul concurențial, unde salariul minim ca și pondere în câștigul salarial mediu este de 44,8%, spre deosebire de sector bugetar, unde această pondere este de 31%.

Trebuie remarcat, de asemenea, faptul că deși obiectivul este acela de a crește pe această pondere a salariului minim în câștigul salarial mediu brut pe țară, ca și pentru a ne pune în acord cu politicile europene în domeniul muncii, în momentul de față, în România, totuși, ponderea contractelor cu salariu minim brut pe țară este una foarte mare, respectiv 24% din numărul total de salariați activi au în acest moment contracte la nivelul salariului minim brut pe țară, respectiv vorbim de 1.370.000.232 de persoane care în acest moment sunt angajate cu salariul minim brut pe țară de 2.080 de lei pe lună.

Pentru creșterea salariului minim brut pe țară, obiectivul Guvernului este, pe de o parte, de a acoperi rata inflației pentru a păstra puterea de cumpărare a salariaților și, în același timp, a majora acest nivel al salariului minim brut pe țară, astfel încât să nu fie afectată sustenabilitatea mediului economic, respectiv de a lua în considerare, pe lângă rata inflației, și productivitatea muncii.

Astfel, în acest moment, avem la nivelul ratei inflației o evoluție în ultimii ani, așa cum bine cunoaște opinia publică, destul de îngrijorătoare; rata inflației a fost în 2016 minus 1,5%, aceasta a crescut până în 2018 la 4,6% și în acest moment, ultimele date statistice indică un nivel al inflației de 3,4% și acest indicator de 3,4% este unul dintre indicatorii care stă la baza mecanismului de majorare a salariului minim brut pe țară.

Poziția SIDICATELOR cu privire la salariul minim brut pe țară – premise existente în prezent în economia românească – CLICK AICI

În ceea ce privește productivitatea muncii, se constată un trend descendent în ultima perioadă în ceea ce privește dinamica acestui indicator, de la un avans de 6%, în 2016, la 3,7%, în 2018, potrivit datelor EUROSTAT și, de asemenea, aici, și nivelul productivității muncii pe persoane de 3,7%, la nivelul anului 2018 este cel luat în calcul pentru fundamentarea mecanismului de majorare a salariului minim.

De asemenea, mecanismul de majorare a salariului minim brut pe ţară trebuie să ţină cont de riscurile de deteriorare a mediului economic şi astfel au fost luate în considerare mai multe elemente care ţin de dinamica creșterii economice şi, de asemenea, de tensiunile din piaţa muncii.

Luând în considerare dinamica creșterii economice, asistăm în momentul de față la o încetinire a ritmului de creștere economică de la 7%, în 2017, la 4,1% pentru 2018, 4% ultima prognoză pentru 2018, ceea ce sigur că trebuie să fie un element de bază în scenariile pentru majorarea salariului minim, astfel încât acest această decizie să nu accentueze ritmul de descreștere a dinamicii Produsului Intern Brut.

În consecință, pentru majorarea salariului minim brut pe țară au fost luate în considerare următoarele scenarii:

– Scenariul 1 – salariul minim brut pe țară se majorează cu nivelul ratei inflației; ultimele date disponibile la nivelul lunii octombrie, respectiv 3,4%, la care se adaugă indicele de productivitate pentru anul 2018, pentru anul precedent, respectiv 3,7%, ceea ce rezultă într-o majorare a salariului minim brut pe țară cu 7,2%, respectiv de la 2080 de lei la 2230 de lei. La acest scenariu de bază se adaugă alte două scenarii care includ un coeficient de corecţie.

IMPORTANT – CLICK PE CLOPOȚELUL ROSU DIN COLTUL ECRANULUI (STÂNGA JOS), SAU TE ROG SA DAI ACCEPT IN FEREASTRA CE APARE LA INTRAREA PE SITE – SI ABONEAZĂ-TE LA NOTIFICĂRI. DE CÂTE ORI PUBLICAM CEVA, AJUNGE MAI REPEDE LA TINE DECÂT LA CEI CARE NU SUNT ABONAȚI. PENTRU ABONARE LA NEWSLETTER – CLICK AICI

– Scenariul 2 – coeficientul de corecție ține de dinamica creșterii economice, astfel încât, atunci când se constată o diferență între creșterea economică prognozată pentru anul următor și creșterea economică estimată pentru finalul anului în care să ia decizia, mai mică sau mai mare de 0,5 puncte procentuale, coeficientul de corecție este zero. Pentru ceea ce depășește acest procent de plus/minus 0,5 puncte procentuale până la 1,5 puncte procentuale, coeficientul de corecţie este un coeficient negociat cu partenerii sociali, dar nu poate depăși un punct procentual.

– Scenariul 3 – ia în considerare nivelul dezechilibrelor de pe piața muncii și coeficientul de corecție este calculat între rata șomajului efectiv și rata naturală a șomajului potrivit metodologiei europene. Şi, în acest moment, mecanismul este similar cu cel din scenariul 2, se aplică o corecție acolo unde există o variație de peste 0,5 puncte procentuale, de asemenea, coeficientul de corecție rezultat este un coeficient negociat cu partenerii sociali și nu poate depăși un punct procentual pentru o variație între 0,5 puncte procentuale și 1,5 puncte procentuale.

În ambele scenarii, pentru anul în curs coeficientul de corecție este 0, pentru că dinamica creșterii economice între cea prognozată pentru anul următor, de 4,1%, și cea pentru anul în curs, 4%, este sub 0,5 puncte procentuale. În scenariul 2, care ia în calcul riscurile macroeconomice, coeficientul este 0, de asemenea și în scenariul 3, care ia în calcul dezechilibrele din piața muncii, pentru că în acest moment, pentru anul 2019, rata șomajului prognozată, de 3,8%, este egală cu cea naturală.

Detalii suplimentare aici – SURSA INFORMATII – sau pe video urmator